Să vorbim corect româneşte

O nouă şcolarizare internă sub ghidarea doamnei Irina Condrea, doctor habilitat în filologie, conferenţiar universitar la Universitatea de Stat din Moldova (USM). Acest eveniment face parte din seria de şcolarizări petrecute de ATP Moldova în vederea instruirii continue a membrilor Asociaţiei. Evenimentul a adunat atât membrii asociaţiei cât şi simpatizanţii ei, în total vreo 15 persoane. Cei prezenţi au fost captivaţi întrutotul de talentul de predare al doamnei Condrea, astfel încât atelierul preconizat pentru o oră şi jumătate a durat peste două ore. Toţi cei prezenţi au putut să-şi verifice corectitudinea exprimării în limba română şi toţi s-au prins asupra faptului că mai au să se autoperfecţioneze.

O nouă şcolarizare internă sub ghidarea  doamnei  Irina Condrea, doctor habilitat în filologie, conferenţiar universitar la Universitatea de Stat din Moldova (USM).

Acest eveniment face parte din seria de şcolarizări petrecute de ATP Moldova în vederea instruirii continue a membrilor Asociaţiei. Evenimentul a adunat atât membrii asociaţiei cât şi simpatizanţii ei, în total vreo 15 persoane.  Cei prezenţi au fost captivaţi întrutotul de talentul de predare al doamnei Condrea, astfel încât atelierul preconizat pentru o oră şi jumătate a durat peste două ore. Toţi cei prezenţi au putut să-şi verifice corectitudinea exprimării în limba română şi toţi s-au prins asupra faptului că mai au să se autoperfecţioneze.

Astfel , de acum încolo vom urmări cu toţii să fim mai atenţi la calchierile din limba rusă, care deseori se strecoară în alocuţiunile vorbitorilor autohtoni şi să le evităm în timpul traducerilor. De exemplu, nu vom spune a se stărui, ci vom spune corect a depune efort; şi nu vom spune a se atârna, ci vom spune a avea o atitudine, etc. Lista este foarte mare. Utilizări incorecte de acest gen, aşa cum ne-a atras atenţia doamna Condrea, au loc, mai ales, în cazul verbelor reflexive de tipul: a se achita, a se determina, a se expune, a se împărtăşi, a se primi. Exemplele aduse de profesoară ne-au amuzat foarte mult.

Mai departe, profesoara ne-a atras atenţia la categoria de verbe cu prefixe, care în vorbirea orală sunt şi ele, deseori,  influenţate de verbele din limba rusă. De exemplu, verbele: a precăuta, a retrăi, a reieşi ş.a. sunt pure invenţii locale, utilizate frecvent întrun sens diferit de cel din dicţionar. Datoria traducătorului, atunci când trebuie să traducă alocuţiuni, care conţin verbe incorecte, va fi să ghicească verbul corect şi să exprime mesajul intenţionat de vorbitor în limba ţintă.

S-a dovedit că vorbitorii de limbă română, deseori, au probleme şi la utilizarea prepoziţiilor şi tot sub influenţa limbii ruse. Mulţi dintre noi ne-am prins că spunem la etapa actuală, pe când corect este în etapa actuală, sau spunem în rezultat, dar ar trebui să folosim ca rezultat, etc. În atare cazuri, tot cea ce se cere de la un traducător este să fie atent şi să ţină cont de faptul că una din misiunile traducătorului este vorbirea corectă a limbii, fie ea limbă maternă sau limbă străină.

”Şi mai frecvente sunt calcurile de ordin semantic” – ne-a atras atenţia doamna Condrea. Chiar şi reporterii de la unele companii de televiziune folosesc  sintagme de felul: a juca nunta, a prieteni, care sunt străine limbii române. Remediul care ne-ar ajuta să evităm acest gen de greşeli este cel vechi, cunoscut de noi toţi: lecturarea permanentă a ziarelor şi a cărţilor în limba română şi participarea la diferite evenimente culturale, în timpul cărora putem audia vorbirea corectă românească.  

Spre sfârşitul atelierului ne-am amuzat de-a binelea, când doamna Condrea ne-a vorbit despre situaţiile, uneori ridicole, care se întâlnesc foarte des la utilizarea prescurtărilor şi abrevierilor, care nu sunt specifice limbii române. Aşadar, dragi traducători, atenţie la utilizarea prescurtărilor: dl, dna, etc. şi a  pronumelor de politeţe Dânsa, Dânsul, etc. Vom fi atenţi şi la utilizarea pronumelui careva, care nu se va utiliza înaintea substantivului.  Au mai urmat şi alte sfaturi utile, cum ar fi partajarea propoziţiilor lungi, pentru a evita aglomerarea de adjective, mai ales când traducem din limba rusă, altfel riscăm să rostim şi noi fraze de tipul celor de pe unele reclame din stradă: pălării pentru bărbaţi de paie.

Îi mulţumim mult doamnei Irina Condrea pentru acest atelier interesant şi util şi sperăm să continuăm astfel  de instruiri.